Monthly Archives: Noiembrie 2010

Multumesc bibliografiei…

 

Cautam cărți pentru teza de licență și m-am gândit cum viața noastră poate fi asemenea unei carti cu tot ceea ce implica aceasta. Scriem zi de zi pe chipul nostru, pe sufletul nostru, pe ochii nostrii, apoi vin completarile date de influenta celor din jur. Alte carti isi lasa cate un citat, o definitie in cartea noastra. Cuprinsul e in continua scriere, ca si bibliografia… Cateodata simtim nevoia sa inchidem cartea, sa renuntam la tot, sa rupem foile, dar mereu ne apar in minte vorbele, prietenilor, parintilor ce ne incurajeaza si sunt alaturi de noi. Ne ajuta sa ne scriem propria carte si le multumim adaugandu-i si pe ei la bibliografia ce mereu va ramane in sufletul nostru. Multumesc tuturor celor ce si-au lasat amprenta asupra cartii mele. Le multumesc printr-un loc oferit in sufletul meu…Multumesc bibliografiei…

Juli- November

Stand up!!!

Aiurea…

Totul merge aiurea, ma simt ca intr-o cusca, nu am cum sa evadez, nici nu deschid ochii bine si deja ma simt asaltata de toate gandurile, intrebarile si grijile unei zile. O saptamana intreaga…da…de la inceput pana la sfarsit…un chin, fara respiro, o saptamana in care m-am intretinut numai cu mancat pe fuga si cola. Simt ca nu mai pot face fata si imi vine sa ma ghemuiesc intr-un colt, sa nu ma mai gandesc la nimic. Culmea e ca singura persoana care reuseste sa ma faca sa uit de toate, e la fel de ocupata si nu avem timp sa ne vedem…

Am inghitit tot ce mi s-a intamplat zilele astea, am ridicat capul si am mers mai departe, am multumit pentru tot ceea ce am primit…

O straina…

Nu-mi doream sa simt iubirea
Acum o am in gand!
In final ramane amintirea
Risipita-n vant!

Timp…

Timpul a reușit să se transforme într-un parfum rar, a carui aroma este disipata mai mereu de cate un val de stres, de activitati ce par sa nu se mai sfarseasca. Iti doresti mai mult, iti doresti sa ai pe cineva alaturi, dar timpul parca se joaca cu noi…oare e de bine? Oare e de rau? Sau poate e doar un prag pe care sa il depasim? Stai si te gandesti, ca ai alaturi persoana pe care ti-ai dorit-o dintotdeauna dar nu ai timp sa o vezi… Mai exista corectitudine? Te intrebi de ce a mai intrat in viata ta, daca toate par ca stau impotriva? Ma straduiesc…lupt, dar parca nimic favorabil nu se intampla…

Incep sa imi pun intrebari si ma gandesc, ca poate ar fi mai bine sa renunt si sa imi vad de facultatea de partea profesionala a vietii…Ce rost are sa primesti daca nu te poti bucura? Stiti cum se zice, ai grija ce, cum si cand iti doresti….